Interviu redactat in colaborare cu conf. dr. Ion Daniel, medic primar chirurgie generala, seful Clinicii Chirurgie III, Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti
– Cancerul de san face parte din categoria diagnosticelor grave. Cum comunicam acesta veste pacientei?
– Comunicarea unui diagnostic grav cere o pregatire deosebita si trebuie adaptata la nivelul de educatie si intelegere al fiecarui pacient. Este un aspect extrem de important, insa din pacate, in Romania, unii medici experiementeaza probleme la acest capitol. Timpul limitat determinat de supraaglomerarea cadrelor medicale este una dintre cauzele pentru care nu exista o calitate a comunicarii foarte buna. Spre exemplu, medicii homeopati si cei de medicina alternativa aloca in medie 30 de minute pentru comunicarea cu pacientii lor, pe cand un medic de medicina generala aproximativ 7 minute. Medicii din prima categorie nu au niciun fel de reclamatii din partea pacietilor, pe cand cei din a doua categorie primesc deseori reprosuri cu privire la timpul dedicat relationarii cu pacientii.
– Care credeti ca ar trebui sa fie calitatile comunicarii in cazul relatiei medic-pacient?
– Comunicarea medic-pacient trebuie sa se bazeze pe incredere si tine de un anumit profil psihologic al medicului si al pacientului, fiind o interactiune intre doua personalitati. Medicul trebuie sa isi cunosca pacientul, astfel incat atunci cand ii comunica diagnosticul sa nu ii produca acestuia o stare de soc care sa-l demobilizeze in fata bolii. Diagnosticul, indiferent de natura sa, nu trebuie sa il socheze si sa il destabilizeze pe pacient, ci trebuie sa il mobilizeze spre inceperea tratamentului.
– Cum trebuie abordata o pacienta cu nodul la san?
– In cazul in care pacienta se prezinta la medic cu un nodul si banuieste ca ar avea cancer de san, este foarte important ca medicul sa o mobilizeze spre realizarea investigatiilor medicale de specialitate. Prezentarea diagnosticului trebuie facuta abia dupa primirea rezultatelor si nu pe baza unor supozitii personale. Cea mai concludenta investigatie in cazul cancerului de san este examenul histologic, prin care este analizata microscopic o mostra a tesutului mamar. In urma acestei investigatii se poate determina daca tesutul este malign sau benign.
– Dar o pacienta diagnosticata cu cancer de san incipient?
– Atunci cand comunicam cu o pacienta la care cancerul de san se afla in stadiu incipient, este foarte important sa-i explicam ca este o boala care se va vindeca, insa doar cu conditia de a urma toate etapele tratamentului. Atunci cand nu este vorba despre un diagnostic grav, pacientii au tendinta de a ignora sfatul medicului, iar acest lucru poate conduce, in timp, la agravarea afectiunii. O alta capcana consta in apelarea la terapii alternative care desi nu produc niciun rau, nu fac decat sa amane momentul tratamentului. Am avut paciente care au pierdut un an cu terapii complementare, timp in care boala s-a agravat. Daca inainte le putea institui un tratament mai putin agresiv, ulterior masurile terapeutice au fost mai invazive. Pentru a va face o idee, intr-un an, tumora isi dubleaza dimensiunea. Daca initial, in stadiul I, are 2 cm, dupa un an, aceasta isi dubleaza volumul, ajungand la aproximativ 4 cm, iar boala este incadrata in stadiul II spre III. Cu cat tumora este mai mare, cu atat durata de supravietuire este mai mica. Toate aceste date trebuie transmise pacientei si familiei. Familia are rolul de amplificator al comunicarii deoarece prin prisma statutului pe care il are unul dintre membri, acesta ii poate reaminti pacientei, bulversata in astfel de situatii, sa urmeze sfatul medicului. Este important sa o incurajam si sa o sustinem pe calea unui diagnostic complet si, ulterior, pe calea unei terapii adecvate. De asemenea, este foarte important sa-i comunicam planul terapeutic, alaturi de riscuri si beneficii si echipa medicala responsabila pentru fiecare etapa: chimioterapia, radioterapia, chirurgia. Sunt niste neplaceri, dar acesta este pretul pe care trebuie sa-l platim pentru a supravietui si pentru a obtine beneficii mai mari in timp.
– Dar o pacienta cu cancer de san avansat?
– In cazul pacientelor care sufera de cancer de san in stadiu avansat, la care vindecarea nu mai este posibila, medicul trebuie sa le ghideze pe calea ingrijirilor paliative, comunicand faptul ca se poate obtine o stabilizare a bolii. Nu trebuie insistat pe aspectele negative sau pe invinovatirea pacientei pentru ca nu s-a prezentat mai devreme la medic. Comunicarea cu pacieta poate fi mult imbunatatia daca in echipa exista si un psiholog, care o va ajuta sa gaseasca resursele necesare pentru a suporta aceasta trauma.
– Cum ii comunicam unei paciente ca urmeaza sa i se extirpe sanul?
– In cazul pacientelor la care este necesara mastectomia, chirurgul trebuie sa le explice acestora procedura, cu accent pe imbunatatirea starii de sanatate in urma interventiei chirurgicale. De asemenea, nu trebuie uitat de posibilitatea reconstructiei mamare, care ii poate oferi femeii o speranta. Toate aceste informatii pot sa mobilizeze bolnavul astfel incat acesta sa nu cada prada deznadejdii care va agrava si mai mult evolutia bolii. Cancerul nu mai este o boala incurabila, ci o boala grava, severa, dar cu care se poate trai cu conditia respectarii unor proceduri terapeutice, urmate de supraveghere si controale regulate.