Chimioterapia reduce cu o treime riscul de recidiva a cancerului de san, motiv pentru care acest tratament este recomandat in special dupa efectuarea tratamentului chirurgical. Din cauza posibilitatii de raspandire a celulelor canceroase in vecinatatea glandei mamare, dar si la distanta, prin metastaze, chimioterapia se administreaza fie pe cale orala, fie pe cale venoasa, astfel incat substantele sa se raspandeascain tot organismul.
Desi este acuzata de multe efecte secundare neplacute, chimioterapia ramane cea mai puternica arma de lupta impotriva cancerului de san. Administrarea tratamentului inainte de interventia chirurgicala conduce la micsorarea tumorii in 90% dintre cazuri, iar un procent de 5%-25% dintre paciente prezinta o regresie a tumorii sau intra in remisie totala.
Compozitia tratamentului chimioterapeutic
Tratamentul administrat in cazul chimioterapiei cuprinde peste 100 de substante si uneori chiar mai multe medicamente, toate acestea crescandu-i eficienta. Chimioterapia se administreaza in cicluri pentru ca substantele folosite sa poata actiona asupra celulelor canceroase in diferite stadii ale evolutiei lor, avand drept scop final impiedicarea reproducerii acestora.
Efecte secundare ale chimioterapiei
Desi tratamentul cu citostatice poate avea multiple forme de manifestare ulterioara, este important de retinut ca fiecare organism reactioneaza in felul sau. De aceea, simptomele ce urmeaza a fi descrise nu se manifesta in aceeasi masura si la toate persoanele. Aceste efecte pot varia in functie de cosiderente precum tipul de substante administrate, cantitatea folosita, dar si durata tratamentului. Chimioterapia actioneaza mai rapid asupra celulelor canceroase, insa ele afecteaza si celulele sanatoase din intreg organismul, motiv pentru care pot aparea manifestari secundare. Cele mai frecvente efecte secundare ale chimioterapiei sunt:
Greata;
Varsaturile;
Oboseala;
Caderea parului.
Intensitatea acestor simpome este variata de la persoana la persoana, iar oboseala cauzata de chimioterapie este diferita de cea cauzata de efortul fizic si/sau intelectual prin faptul ca aceasta nu dispare dupa somn sau odihna.
De asemenea, chimioterapia poate sa afecteze celulele care produc sange, astfel incat organismul este predispus la infectii si sangerari dupa leziuni minore. Unele substante pot fi sursa constipatiei sau a diareei. Dupa 1-2 saptamani pot aparea probleme de alimentatie din cauza afectarii cavitatii bucale, a faringelui sau a esofagului, care fac dificil procesul de masticatie si inghitire. Odata cu acestea apar si pierderea poftei de mancare, diminuarea sau pierderea completa a gustului. Din fericire, efectul nu este unul pe termen lung, ci se sfarseste odata cu tratamentul.
Chimioterapia are efecte secundare si asupra organelor sexuale si a vietii sexuale, in general. Substantele chimioterapeutice pot induce sterilitate temporala sau definitiva, poate produce dereglarea ciclurilor mentruale si chiar menopauza prematura.
Efecte pe termen lung ale chimioterapiei (care pot aparea in functie de tipul de substanta administrat si efectuarea in acelasi timp a radioterapiei):
Lezarea organelor de reproducere;
Tulburari ale sistemului nervos: somnolenta, oboseala, alterarea memoriei, modificari ale personalitatii;
Amorteli, furnicaturi sau intepaturi ale mainilor si picioarelor;
Afectarea sistemului imunitar si predispunerea la pneumonie sau zona zoster.