Pe internet par să existe două lumi diferite. Prima este cea a rețelelor sociale, unde multe imagini par perfecte: piele fără imperfecțiuni, trăsături foarte simetrice, corpuri fără variații, lumină ideală și fotografii atent alese. Totul pare foarte bine pus la punct, ca și cum fiecare detaliu ar fi controlat.
A doua lume este viața reală. Aici lumina nu este mereu avantajoasă, camera telefonului surprinde detalii pe care în mod normal nu le observăm, iar corpul nostru are mici diferențe și particularități absolut normale. În realitate, nimeni nu arată perfect tot timpul.
Între aceste două lumi apare un fenomen despre care psihologii vorbesc din ce în ce mai des: tendința de a ne compara constant cu imaginile pe care le vedem online. Atunci când ne comparăm cu standarde greu de atins sau chiar imposibile, este normal să apară nemulțumirea față de propriul aspect sau scăderea încrederii în sine.
Filtrele digitale schimbă modul în care percepem frumusețea
În trecut, filtrele erau folosite mai mult pentru distracție și erau ușor de observant. Astăzi, ele pot modifica subtil trăsăturile feței sau ale corpului fără să fie evident că imaginea a fost editată. Pielea poate părea mai netedă, trăsăturile mai simetrice, iar anumite detalii pot fi ajustate digital.
Creierul nostru învață prin repetiție. Dacă vedem foarte des imagini editate, putem începe să credem că acestea reprezintă normalul. În special în adolescență, când identitatea și imaginea de sine sunt încă în formare, expunerea constantă la imagini modificate poate influența modul în care ne percepem propriul corp.
Este important să știm că multe dintre imaginile din online nu arată exact realitatea, ci o versiune îmbunătățită digital.
Asimetriile sunt normale
Corpul uman nu este perfect simetric, iar acest lucru este firesc. Majoritatea oamenilor au mici diferențe între partea stângă și partea dreaptă a corpului. De exemplu, este obișnuit ca un ochi să fie puțin diferit de celălalt, un umăr să fie ușor mai coborât sau o parte a corpului să fie puțin mai dezvoltată.
Și sânii pot fi diferiți ca mărime sau formă, mai ales în adolescență, când corpul este încă în proces de dezvoltare. Aceste diferențe sunt foarte frecvente și, de cele mai multe ori, nu reprezintă o problemă medicală.
Înțelegerea faptului că aceste variații sunt normale poate reduce presiunea de a arăta „perfect” și poate ajuta la construirea unei imagini corporale mai realiste și mai sănătoase.
Presiunea de a arăta perfectă
Pe internet apare adesea ideea că aspectul fizic trebuie îmbunătățit constant: rutine complicate de îngrijire, recomandări despre dietă, machiaj, postură sau stil vestimentar. Uneori, poate apărea impresia că fiecare detaliu al aspectului trebuie corectat sau optimizat.
Grija față de sănătate și îngrijire personală este benefică. Însă atunci când ne concentrăm prea mult pe felul în care arătăm, putem deveni foarte critici cu noi înșine. Psihologii atrag atenția că perfecționismul legat de aspect poate afecta stima de sine și poate duce la nemulțumire constantă. Corpul nostru nu există doar pentru a arăta într-un anumit fel. El ne ajută să învățăm, să ne mișcăm, să trăim experiențe și să ne bucurăm de activitățile care ne plac.
Comparația cu imaginile din online
Comparația cu alte persoane este un proces normal. Ne ajută să înțelegem cine suntem și cum ne raportăm la ceilalți. Totuși, atunci când ne comparăm constant cu imagini atent alese și editate, percepția asupra realității poate deveni distorsionată.
Fotografiile postate online sunt de multe ori realizate în condiții favorabile: lumină bună, machiaj, unghiuri avantajoase sau editare. De obicei, ele arată doar un moment selectat, nu realitatea completă.
Dacă ne comparăm mereu cu aceste imagini, putem ajunge să credem că nu arătăm suficient de bine, chiar dacă diferența este cauzată de filtre sau editare.
Ce înseamnă iubirea de sine
În psihologie, iubirea de sine nu înseamnă să credem că arătăm perfect. Înseamnă să avem o relație echilibrată și respectuoasă cu propriul corp. Asta presupune să acceptăm că fiecare persoană are imperfecțiuni și variații naturale și că valoarea noastră nu este dată doar de aspectul fizic.
Imaginea corporală sănătoasă se formează în timp. Ea se construiește atunci când învățăm să reducem autocritica, să înțelegem influența rețelelor sociale și să ne tratăm corpul cu respect.
Adolescența este o perioadă importantă pentru formarea stimei de sine, iar informațiile corecte și realiste pot ajuta la dezvoltarea unei relații mai bune cu propria imagine.
Ce nu se vede în imaginile perfecte
Chiar și persoanele care par foarte sigure pe ele online pot avea momente de nesiguranță. Rețelele sociale încurajează postarea momentelor reușite, ceea ce poate crea impresia că ceilalți nu au defecte sau îndoieli. Specialiștii în sănătate mintală recomandă să fim atenți la modul în care folosim social media și la felul în care ne face să ne simțim conținutul pe care îl urmărim. Uneori, poate fi util să limităm expunerea la conturi care ne fac să ne simțim nesigure și să alegem conținut care promovează diversitatea și acceptarea.
Un lucru important de reținut
Corpul uman este diferit de la o persoană la alta. Diferențele de formă, proporții sau mici imperfecțiuni fac parte din modul normal în care corpul crește și se dezvoltă.
Iubirea de sine nu înseamnă să credem că suntem perfecte. Înseamnă să înțelegem că perfecțiunea pe care o vedem online este adesea rezultatul editării și al selecției de imagini.
O relație sănătoasă cu propriul corp presupune echilibru, acceptare și mai puțină presiune de a arăta într-un anumit fel. Uneori, un pas simplu pentru a ne proteja stima de sine poate fi să petrecem mai puțin timp comparându-ne cu imagini din online și mai mult timp făcând lucruri care ne fac să ne simțim bine, încrezătoare și în siguranță cu noi înșine.