Dialog cu Medicul, Dr. Ion Daniel

Mastectomia radicala modificata

Interviu redactat la data de 20 mai 2014 in colaborare cu conf. dr. Ion Daniel, medic primar chirurgie generala, supraspecializare in chirurgia sanului si chirurgia oncologica, seful sectiei Chirurgie III, Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti

-Ce este mastectomia radicala modificata?

-Mastectomia radicala modificata presupune indepartarea glandei mamare la pacientele cu cacer de san, respectand principiile unei chirurgii care isi propune sa nu mutileze si sa nu afecteze calitatea vietii pacientei, conservand pe cat se poate de mult sanul si muschii pectorali.

-Care sunt pasii operatori ai unei astfel de proceduri?

-Matectomia radicala modificata presupune indepartarea sanului prin diverse tehnici si variante, tinand cont de dorinta pacientei de a-si face reconstructie mamara ulterior sau nu. Daca pacienta opteaza pentru aceasta varianta, se poate pastra mai mult din invelisul cutanat al regiunii.

-Exista posibilitate reconstructiei mamare in cadrul aceleiasi operatii in care pacientei i se extirpa sanul?

-Reconstructia mamara in acelasi timp operator este mai putin indicata. Eu recomand reconstructia mamara la distanta, la 6-8 luni dupa operatia primara pentru cancer. Dupa interventia chirurgicala, pacienta este supusa unor tratamente precum chimioterapia sau radioterapia. Toate acestea pot sa modifice tesuturile din regiunea cicatriceala si este de dorit ca aceasta reconstructie sa se faca la distanta, dupa ce efectele tratamentului au trecut, iar tesuturile si-au constituit o cicatrice definitiva, care poate fi dupa aceea remodelata si adaptata reconstructiei.

-Ce tip de anestezie se foloseste pentru interventia de mastectomie radicala?

-Mastectomia radicala presupune obligatoriu anestezie generala.

-Pot aparea complicatii in timpul operatiei?

-Pacientele trebuie sa stie ca tehnica operatorie este relativ simpla si lipsita de riscuri. Intreaga operatie se desfasoara la nivelul pielii si a tesutului subcutanat. Riscurile vitale sau de sangerare sunt minime. Dupa operatie, se monteaza un tub de dren, care va drena o limfa, pe care pacienta va trebui sa il tina 7-10 zile. Alti chirurgi prefera sa nu monteze acest tub de dren si sa realizeze, la interval de 2-3 zile, o mica punctie, care sa evacueze acest lichid din zona restanta ramasa dupa indepartarea sanului. Acest lucru alarmeaza uneori pacienta, insa ea trebuie sa stie ca aceasta scurgere este normala. In urma indepartarii unei cantitati mari de tesut, suprafata ramasa produce o secretie seroasa, limfatica, relativ abundenta pana la realipirea si recicatrizarea tesuturilor. Un adjuvant al ingrijirii postoperatorii este pansamentul compresiv postoperator, care sa alipeasca pielea de deasupra musculaturii peretelui toracic si sa grabeasca cicatrizarea, vindecarea si reducerea acestui drenaj limfatic.

-Care este durata operatiei?

-Operatia in sine dureaza aproximativ o ora in contextul in care se face si limfadenectomie axilara, o etapa mai laborioasa a operatiei care presupune manevrarea elementelor vasculare si nervoase din axila.

-Ce presupune recuperarea postoperatorie?

-Perioada de spitalalizare este de 5-6 zile, maxim o saptamana. Drenajul limfatic se continua cateva zile dupa operatie si acasa.

-Ce le sfatuiti pe pacientele care au suferit o mastectomie radicala urmata de o limfadenectomie axialara?

-Femeile care au suferit si o limfadenectomie au un risc de deficit al circulatiei limfatice la membrul care corespunde sanului extirpat. Circulatia limfatica este un tip special de circulatie, formata din vase de un calibru foarte mic, milimetric, care nu sunt vizibile intraoperator. In schimb, ganglionii limfatici se pot observa in cadrul operatiei si sunt asemanatori unor noduli de mici dimensiuni, situate pe traiectul vaselor, care aduna limfa (unul dintre produsii celulelor) si care in cele din urma este drenata catre vene si sistemul venos. Este lesne de inteles de ce atunci cand noi indepartam acesti ganglioni limfatici din axila, intrerupem practic circulatie limfatica. Pacienta este sfatuita sa inceapa precoce sa faca exercitii ale manii: flexii, extensii, exercitii de ridicare a bratului si antebratului. Toate acestea vor activa muschii, iar pompa musculara va comprima aceste mici vase, ajutand drenajul limfatic si totodata vor mentine tonicitatea si vor preveni limitarea miscarilor. Este recomandat ca pacienta sa nu primeasca injectii intravenoase in membrul superior respectiv pentru ca este mai expusa riscului de aparitie a flebitei, a inflamatiilor venelor.