Simptomele cancerului la san difera – de la nodule pana la schimbari la nivelul pielii. Multe dintre femeile care au cancer la san nu au niciun simptom. Simptomele similare celor ale cancerului la san se dovedesc de multe ori rezultatul unor conditii medicale non-canceroase, cum sunt infectiile sau chisturile.
Auto-examinarea sanului ar trebui sa faca parte din rutina sanatatii lunare a unei femei. In cazul in care se depisteaza schimbari, e recomandata vizita medicala. Daca ai peste 40 de ani sau te afli in risc de a fi diagnosticata cu cancer, ar trebui sa faci anual o mamografie si o examinare medicala. Cu cat cancerul e depistat mai precoce si diagnosticat la timp, cu atat se maresc sansele de vindecare.
Procesul propriu-zis de diagnosticare poate sa dureze mai multe saptamani si sa implice mai multe tipuri de teste. Asteptarea rezultatelor poate fi epuizanta, iar nesiguranta creaza disconfort. Odata ce ti se prezinta intreaga situatie, vei putea lua deciziile corecte. Tu si medicii puteti formula tipul de tratament care ti se potriveste.
Auto-examinare medicala ( ESB )
Auto – examinarea sanului ( ESB ), sau examinarea periodica, poate fi o modalitate importanta de a depista cancerul la san in faze incipiente, atunci cand este mult mai susceptibil sa raspunda pozitiv tratatamentului. Nu orice tip de cancer poate fi depistat in acest fel, dar este un pas critic pe care poti si ar trebui sa il parcurgi periodic.
De-a lungul anilor, a existat o dezbatere pe cat de relevanta este auto-examinarea in detectarea precoce a cancerului la san si daca mareste sansele de supravietuire. De exemplu, in vara anului 2008, un studiu pe aproape 400.000 de femei din Rusia si China au aratat ca auto – examinarea sanului nu reduce mortalitatea provocata de cancerul la san; chiar poate crea probleme femeilor care recurg la biopsii inutile ( indepartarea tesutului suspect si examinarea la microscop). Din cauza incertitudinii legate de acest studiu, Societatea Americana de Cancer a hotarat sa consilieze femeile ca auto-examinarea este un instrument „optional” de screening .
Potrivit breastcancer.org, auto-examinarea este o strategie utila si esentiala de screening, mai ales atunci cand este utilizata in combinatie cu examene fizice regulate, efectuate de catre un medic, insotite de o mamografie. In aproximativ 20 % din cazuri, cancerul la san este depistat prin examen fizic, mai mult decat prin mamografie.
Sfaturi pentru efectuarea Auto-Examinarii
Putine femei considera placuta auto-examinarea, iar pentru multe, experienta este frustranta – ar putea sa simta schimbari in conformatia sanului, dar sa nu stie ce inseamna. Cu toate acestea, cu cat va examinati sanii mai corect, cu atat veti afla mai multe despre ei si cu atat va va fi mai usor sa depistati ca se intampla ceva neobisnuit. Auto-Examinarea este o metoda esentiala de a avea grija de tine.
Sfaturi pentru o auto-examinare eficienta
Incercati sa faceti un obicei din a practica auto-examinarea la san o data pe luna pentru a va familiariza cu modul in care sanii arata in mod normal si cum se simt. Examinati-va la cateva zile dupa terminarea menstruatiei, cand sanii sunt mai putin umflati si mai putin sensibili;
nu intrati in panica daca aveti impresia ca ati depistat un nodul. Cele mai multe femei au noduli sau zone cu umflaturi la nivelul sanilor;
sanii tind sa aiba diferite zone / compartimente. In vecinatatea axilei se pot gasi portiuni proeminente si umflaturi. Simti ceva neobisnuit (o pietricica sau textura unei gramezi de nisip) ? Arata-i imediat doctorului tau.
ar fi util sa incepeti un jurnal in care sa inregistrati rezultatele auto- examinarii la san. Puteti crea o mica harta a sanilor, cu note despre unde se simt noduli sau nereguli. Mai ales la inceput, acest lucru va poate ajuta sa va amintiti, de la o luna la alta, ceea ce este ” normal” pentru sanii dumneavostra.
Citatul Expertului
Cea mai mare preconceptie cu privire la mamografie este ca depisteaza fiecare tip de cancer la san. De fapt, mamografia nu depisteaza 10 % dintre cazurile de cancer la san. Daca simtiti un nodul care nu apare pe o mamografie, aratati-i medicului dumneavoastra.
Susan Greenstein Orel , Medic Oncolog.
Tipuri de cancer la san
Cancerul la san poate fi pozitionat in diferite zone ale sanului – ducte, lobuli, sau in unele cazuri, tesutul dintre ele. In aceasta sectiune, poti afla informatii despre diferite tipuri de cancer la san, incluzand cancere non-invazive, invazive, recurente si metastatice.
Carcinom ductal in situ (CDIS) – este cel mai intalnit tip de cancer non-invaziv. Ductal pentru ca este un tip de cancer care incepe in ductele mameloanelor, iar termenul carcinom se refera la orice tip de cancer care apare in piele sau alte tesuturi (inclusiv tesutul mamar) care acopera sau e paralel cu organele interne. In situ inseamna „in locul de origine”. CDIS este numit non-invaziv pentru ca nu s-a extins dincolo de ductele mameloanelor spre celelalte tesuturi mamare sanatoase. CDIS nu produce risc vital, dar poate sa creasca riscul de a dezvolta, in timp si in lipsa tratamentului, un cancer la san invaziv. Dupa tratarea CDIS, exista o probabilitate mai mare ca un tip de cancer sa revina. Cele mai multe recurente se produc dupa 5-10 ani de la diagnosticul initial. Sansele de recurenta sunt de 30%. La femeile care au avut lumpectomie pentru CDIS fara radioterapie, exista sansa intre 25% si 30% ca acesta sa reapara la un moment dat de-a lungul vietii. Radioterapia adoptata in planul de tratament dupa o interventie chirurgicala scade riscul de reaparitie cu aproximativ 15%.
Carcinomul ductal invaziv ( CDI ), uneori numit carcinomul ductal infiltrativ, este cel mai comun tip de cancer la san. Aproximativ 80 % din cazurile de cancer mamar sunt carcinoame ductale invazive. Cancerul invaziv se raspandeste in tesuturile mamare. „Carcinom ductal invaziv” se refera la cancerul care a penetrat peretele conductei de lapte si a inceput sa invadeze tesuturile sanului. Pe o perioada mai lunga, carcinomul ductal invaziv se poate raspandi la ganglionii limfatici si, ulterior, in alte zone ale corpului. Desi carcinomul ductal invaziv poate afecta orice femeie, isi creste frecventa odata cu inaintarea in varsta.
Carcinomul tubular este un subtip de carcinom ductal invaziv. Carcinoamele tubulare sunt de obicei mici ( de aproximativ 1 cm sau mai putin ) si sunt alcatuite din structuri in forma de tub numite „tubuli”. Aceste tumori sunt de grad inferior, ceea ce inseamna ca celulele lor arata aproape similar cu celulele normale, sanatoase si tind sa creasca lent. In trecut, carcinoamele tubulare reprezentau aproximativ 1-4 % din toate cazurile de cancer la san. Datorita screeningului prin mamografie, carcinoamele tubulare sunt diagnosticate mai frecvent – de multe ori inainte ca medicul sa simta un nodul la palpare. Desi carcinomul tubular este un cancer de san invaziv, acesta tinde sa fie un tip de cancer mai putin agresiv, care in general, raspunde bine la tratament .
Carcinomul medular la san este un subtip rar de carcinom ductal, reprezentand aproximativ 3-5% din toate cazurile de cancer la san. In cazul carcinomului „medular”, tumora este o masa moale, carnoasa care seamana cu maduva cerebrala. Carcinomul medular poate aparea la orice varsta, insa acesta afecteaza de obicei femeile peste 40 de ani. Carcinomul medular este mai frecvent la femeile care au o mutatie BRCA1. Celule din carcinomul medular sunt de obicei de grad superior in aspectul lor si de grad inferior in comportamentul lor. Cu alte cuvinte, arata ca celule canceroase foarte anormale, agresive, dar nu actioneaza in acest fel. Carcinomul medular nu se dezvolta rapid si, de obicei, nu se raspandeste in afara sanului, la ganglionii limfatici. Din acest motiv, este mai usor de tratat decat alte tipuri de cancer la san.
Carcinomul mucinos al sanului, uneori numit carcinom coloid, este o forma rara de carcinom ductal invaziv. In acest tip de cancer, tumora este alcatuita din celule anormale care „plutesc” in bazine de mucin, ingredientul cheie in compozitia substantei lipicioase cunoscuta sub numele de mucus. Multe tipuri de celule canceroase – inclusiv majoritatea celulelor de cancer mamar – produc mucus. La carcinomul mucinos, mucinul devine parte a tumorii si inconjoara celulele canceroase mamare. Celulele canceroase sunt imprastiate de-a lungul bazinelor de mucus. Cercetarile au aratat ca doar aproximativ 2-3 % din cazurile de cancer mamar invaziv sunt carcinoame mucinoase „pure” – ceea ce inseamna ca acesta este singurul tip de cancer prezent in interiorul tumorii. Aproximativ 5 % din cazurile de cancer mamar invaziv par sa aiba o componenta mucinoasa in interiorul lor. Desi carcinomul mucinos poate fi diagnosticat la orice varsta, aceasta tinde sa afecteze femeile dupa menopauza. Unele studii au constatat ca acest diagnostic apare intre varstele de 60 si 70 de ani. Carcinomul mucinos tinde sa fie un tip de cancer mai putin agresiv si raspunde bine la tratament.
Carcinoamul papilar invaziv al sanului este un subtip rar, reprezentand mai putin de 1-2% din cazurile de cancer mamar invaziv. In cele mai multe cazuri, aceste tipuri de tumori sunt diagnosticate la femeile mai in varsta care au trecut de menopauza. Un carcinom papilar invaziv are margini bine definite si este alcatuit din proiectii mici de forma degetelor. De multe ori este de grad 2, sau de grad moderat, pe o scara de la 1 la 3 – gradul 1 descrie celulele canceroase care arata si se comporta ca celulele normale, sanatoase, iar cele de gradul 3 descriu celulele canceroase foarte anormale si agresive. In cele mai multe cazuri de carcinom papilar invaziv, carcinomul ductal in situ (CDIS) este de asemenea prezent.
In carcinomul cribriform invaziv, celulele canceroase invadeaza stroma (tesuturile conjunctive ale sanului) intre conducte si lobuli. In interiorul tumorii, exista gauri distinctive intre celulele canceroase, facandu-l sa aiba textura branzoasa. Carcinomul cribriform invaziv este de obicei de grad scazut, ceea ce inseamna ca celulele sale arata si se comporta ca celulele normale, sanatoase. In circa 5-6% din cazurile de cancer mamar invaziv, o parte din tumora poate fi considerata cribriforma.
Carcinomul lobular invaziv ( CLI ) , numit uneori carcinom lobular infiltrat, este al doilea cel mai comun tip de cancer la san, dupa carcinomul ductal invaziv. Aproximativ 10 % din toate cazurile de cancer mamar invaziv reprezinta carcinoame lobulare invazive. Aproximativ 80 % sunt carcinoame ductale invazive. Carcinomul lobular invaziv se refera la tipul de cancer care a penetrat peretele lobulului si a inceput sa invadeze tesuturile sanului. In timp, carcinomul lobular invaziv se poate raspandi pana la ganglionii limfatici si, ulterior, in alte zone ale corpului. Desi carcinomul lobular invaziv poate afecta orice femeie, este mai frecvent odata cu inaintarea in varsta.
Cancerul inflamator la san ( CIS ) este o forma rara si agresiva de cancer la san. Cancerul inflamator la san incepe, de obicei, cu inrosirea si umflarea sanului. CIS tinde sa creasca si sa se raspandeasca rapid, cu simptome de agravare in termen de zile sau chiar ore. Este important ca simptomele sa fie imediat depistate si sa se aplice un tratament prompt. Un studiu din 2008 a constatat ca excesul in greutate mareste riscul pentru dezvoltarea CIS.
Carcinom lobular in situ ( CLIS ) este o zona ( sau mai multe zone ) unde cresc celulele anormale, marind astfel riscul unei persoane de a dezvolta cancer la san, invaziv mai tarziu in viata. Persoanele diagnosticate cu CLIS tind sa aiba mai mult de un lobul afectat. In ciuda faptului ca numele sau include termenul „carcinom”, CLIS nu este un cancer la san in sens clasic . CLIS este un indiciu al faptului ca femeia se afla in risc mai mare decat media pentru diagnosticarea cu cancer la san la un moment dat in viata. Din acest motiv, unii experti prefera termenul „neoplazie lobulara” in loc de „carcinom lobular”. O neoplazie este o colectie de celule anormale. CLIS este de obicei diagnosticat inainte de menopauza, cel mai adesea apare la femeile cu varste cuprinse intre 40 si 50 de ani. Mai putin de 10 % dintre femeile diagnosticate cu CLIS au trecut deja prin menopauza. CLIS este descoperita in urma unei biopsii; mamografia fiind neconcludenta pentru un diagnostic.
Boala Paget mamara este o forma rara de cancer la san in care celulele canceroase se colecteaza in sau in jurul mamelonului. Cancerul afecteaza, de obicei, ductele mamelonului, apoi se extinde la suprafata mamelonului si areola ( cercul inchis al pielii din jurul mamelonului ) . Mamelonul si areola devin adesea solzoase, rosii, cu senzatie de mancarime si iritatii. Medicii nu sunt complet siguri cum se dezvolta boala Paget. O posibilitate este aceea ca celulele canceroase sa inceapa sa se inmulteasca in interiorul ductelor de lapte si apoi sa se raspandeasca pana la suprafata mamelonului. O alta ipoteza ar fi ca celulele mamelonului in sine sa devina canceroase, ceea ce ar putea explica numarul mic de persoane care : ( 1 ) nu au doar boala Paget a mamelonului sau ( 2 ) au un al doilea cancer de san, care pare a fi complet separat de boala Paget.
Tumorile Phyllodes ale sanului sunt rare, reprezentand mai putin de 1% din toate tumorile mamare. Numele este de origine greaca si se refera la faptul ca celulele tumorale cresc dupa modelul unei frunze. Cele mai multe tumori phyllodes sunt benigne (necanceroase), unele sunt maligne (canceroase), iar unele sunt la limita (intre benigne si canceroase). Toate cele trei tipuri de tumori phyllodes tind sa se dezvolte rapid, si au nevoie de o interventie chirurgicala pentru a reduce riscul unei recidive locale.
Cancerul recurent si cancerul metastatic
Cancerul metastatic la san este un tip de cancer care nu doar ca a fost recurent, dar a facut drum prin vasele de sange si s-a raspandit la alte organe din corp, cum ar fi oase, ficat sau creier. Raspandirea cancerului ar putea fi prezent la primul diagnostic sau dupa recurenta. Multe femei pot trai multi ani cu cancer metastatic, daca e stabilizat. Pentru acestea, diagnosticul de cancer metastatic la san este o boala cronica si implica frecvent adoptarea mai multor tratamente, in mod ideal, cu pauze intre tratamente atunci cand se simt mai bine. Nimeni nu poate spune exact care este speranta de viata pentru boala metastatica. Experienta fiecarei femei este diferita. Unele femei traiesc mai mult de 10 ani. Altele traiesc doar pentru cateva luni. Tratamente noi si mai eficiente sunt in curs de dezvoltare. Acest lucru inseamna ca poti supravietui cu o boala metastatica azi mai bine decat cineva care a avut-o acum cativa ani.
In aceasta etapa de cancer la san, scopul tratamentului este de a extinde durata de viata cat mai mult posibil si de a-i mentine un nivel al calitatii cat mai ridicat. Acest lucru inseamna ameliorarea simptomelor si remisie cu cele mai putine efecte secundare.
Cancerul metastatic la san raspunde cel mai bine in cazul in care :
cancerul nu s-a extins la alte organe, cum ar fi ficatul, plamanul si creierul;
in cazul in care s-a raspandit pe tot corpul, nu sunt implicate mai mult de trei organe sau parti ale corpului ( cu cat sunt mai putine, cu atat mai bine );
receptorii hormonali estrogen si / sau progesteron sunt prezenti in aceste celule canceroase;
nu exista nicio dovada ca tumora nu mai raspunde la terapia hormonala sau chimioterapie;
nu au existat mai multe tipuri de terapie sau mai multe runde de tratament.
Citatul Expertului
Cand te lupti cu cancerul la san, simti de multe ori ca nu ai control. Este foarte inconfortabil sa nu stii despre ce vorbeste medicul, ce se va intampla in continuare si ce poti face pentru a-ti da o mana de ajutor. Cel mai bun mod de a obtine din nou controlul este sa stii la ce sa te astepti, cine te va ajuta, cum ii contactezi si ce pot face pentru tine. De asemenea, ajuta sa ai un plan complet de tratament. Odata ce vei pune la punct aceste aspecte, si vei incepe tratamentul, te vei simti mult mai bine.
Screening si alte testari
Exista o intreaga varietate de teste si mijloace de a avea grija de sanii tai. Desi testele medicale pot fi cumplite – mai ales atunci cand vine vorba de asteptarea rezultatelor – ele sunt esentiale in mentinerea unor sani sanatosi si va asigura ingrijirea adecvata, in cazul in care se dezvolta un tip de cancer la san.
In aceasta sectiune, veti afla despre diferitele tipuri de teste de cancer la san, cum ar fi mamografie, IRM sau biopsie.
Daca nu ati avut cancer la san si doriti sa va cresteti sansele de depistare precoce, ati fost recent diagnosticata sau va aflati in mijlocul unui tratament sau monitorizare, stiti ca testele medicale sunt obligatorii.
Cele mai multe teste legate de cancerul la san se incadreaza in una sau mai multe dintre urmatoarele categorii :
Teste de screening : teste de screening ( cum ar fi mamografii anuale ) sunt facute de obicei de femeile care par a fi sanatoase si nu sunt suspectate de cancer la san. Scopul lor este de a gasi cancerul la san in forma incipienta, inainte sa se dezvolte simptome, ca in aceste conditii, cancerul sa fie mai usor de tratat.
Testele de diagnostic : Teste diagnostice ( biopsia ) sunt facute de femeile suspectate de a avea cancer la san, fie din cauza simptomelor existente, fie in urma rezultatelor testelor de screening. Aceste teste sunt utilizate pentru a determina daca este sau nu prezent cancerul la san si, in caz afirmativ, daca s-a raspandit in afara sanului. Testele de diagnostic, de asemenea, sunt folosite pentru a obtine mai multe informatii despre stadiul in care se afla cancerul si de a ghida deciziile cu privire la tratament.
Testele de monitorizare : Dupa ce este diagnosticat cancerul la san, mai multe teste sunt utilizate in timpul si dupa tratament pentru a-l monitoriza cat mai bine. Testele de monitorizare pot fi folosite, de asemenea, pentru a verifica orice potential semn de recurenta.
Tipuri de teste :
Biopsie
Hemoleucograma celulare
Teste biochimice
Teste de sange marker
Scanari osoase
RMN la san ( Magnetic Resonance Imaging )
Examen fizic la san
Auto – examinarea sanului
Tomografie computerizata
Raze X
Mamografia digitala cu tomosinteza
Lavaj ductal
Testul FISH ( fluorescenta in hibridizare in situ )
Teste IHC ( imunohistochimie )
Informa HER2 dual ISH de testare
Testul MammaPrint
Mamografie
Testul Mammostrat
Testul MarginProbe
Scanare moleculara a sanului
Testul Oncotype DX
Scanare PET
Testul SPOT – Light HER2 CISH
Termografia
Ultrasunete